Ajută-mă, o Doamne, călcând pe urma Ta,
/: Să nu rămână-n spate bucăți din crucea mea! :/
Nu-mi pară mult prea greu să urc spre cer cu ea,
/: Să n-o las jos vreo clipă, s-o port și de n-aș vrea. :/
Pe ea să răstignesc tot ce e negru-n mine,
/: Şi-așa să dovedesc: nimic sunt fără Tine... :/
Să rabd necazul, Doamne, s-ajut pe sfinții Tăi,
/: Să fiu eu felinarul, slujind 'n-adânc de văi... :/
Zâmbind, să spun de Tine celui ce mă rănește,
/: Şi să plâng Doamne, numai, când și el Te primește... :/
Să nu mă-mpingă, Doamne, mândria mea mai sus,
/: Ci să mă-nalțe numai credința în Isus. :/
Nimic, deci, nu mă-nfrice umblând pe calea Ta,
/: Căci port amprenta slavei, ducându-mi crucea mea. :/
La poala crucii Tale să pot degrabʼ s-adun,
/: Oh... alte cruci, Isuse, spre Tine să le-ndrum. :/